Vezi și alte cazuri
Cauză rară de sindrom de malabsorbție
Pacient de 67 de ani, cu diaree cronică de peste 1 an, cu teste serologice de boală celiacă, toxină Clostridium difficile și culturi negative, însă cu anemie feriprivă persistentă și scădere ponderală marcată (25 kg în ultimele 6 luni).
Clinic: paloare sclero-tegumentară, semne de deshidratare, pliu cutanat persistent.
Biologic: anemie feriprivă (Hb = 9.5 g/dL, sideremie = 20 mg/dL), hipoalbuminemie severă (albumină = 1.5 g/dL), uree și creatinină crescute.
Explorarea cu videocapsulă a evidențiat eritem difuz, edem și multiple plăci albicioase disseminate (Figura 1 și Figura 2, Video 1).
Biopsiile duodenale și din ileonul terminal au evidențiat o infiltrare difuză cu macrofage pozitive în colorația PAS, sugestive pentru diagnosticul bolii Whipple.
Boala Whipple este o afecțiune rară cauzată de o bacterie gram-pozitivă, Tropheryma whipplei. Boala reprezintă o infecție sistemică care afectează în principal intestinul subțire, dar se poate dezvolta și sub formă de artrită seronegativă sau endocardită infecțioasă. Tabloul clinic este extrem de polimorf, cu simptome nespecifice care pot simula ușor alte afecțiuni. Diagnosticul de certitudine include examen ul histopatologic cu macrofage PAS pozitive și/sau examen PCR care vizează gena ARNr 16S a Tropheryema whipplei, pe biopsiile de intestin subțire. Tratamentul e bazat pe ceftriaxonă timp de 2 săptămâni (2g/zi) sau meropenem (1g/zi) timp de 2 săptămâni (în formele cu afectare neurologică în care e necesară penetrarea barierei hemato-encefalice), urmate de tratament de întreținere cu trimetoprim-sulfametoxazol (160/800 mg x 2/zi) timp de minim 1 an. Alternativ, se poate folosi doxiciclină (200 mg/zi) în combinație cu hidroxiclorochină (600 mg/zi) timp de 1 an. Datorită riscului de recidivă este necesar de obicei control endoscopic anual.
Deși rară, boala Whipple trebuie să facă parte din evaluarea diareei cronice, iar endoscopia cu videocapsulă poate indica modificări sugestive pentru diagnosticul acestei tulburări.
1. Tison A, Preuss P, Leleu C, Robin F, Le Pluart A, Vix J, Le Mélédo G, Goupille P, Gervais E, Cormier G, Albert JD, Perdriger A, Bouvard B, Berthelot JM, Foulquier N, Saraux A; network of rheumatologists from the Grand Ouest “VICTOR HUGO”. Rheumatological features of Whipple disease. Sci Rep 2021; 11(1): 12278.
2. Melas N, Amin R, Gyllemark P, Younes AH, Almer S. Whipple’s disease: the great masquerader-a high level of suspicion is the key to diagnosis. BMC Gastroenterol 2021; 21(1): 128.
3. Lagier JC, Raoult D. Whipple’s disease and Tropheryma whipplei infections: when to suspect them and how to diagnose and treat them. Curr Opin Infect Dis 2018; 31(6): 463-470.
4. De Francesco V, Corsi F, Pennella A, Bellesia A, Fiorini G, Vaira D, Zullo A. Whipple’s disease: case report and review of the literature. J Gastrointestin Liver Dis 2018; 27(3): 331-336. 5. Biagi F, Biagi GL, Corazza GR. What is the best therapy for Whipple’s disease? Our point of view. Scand J Gastroenterol 2017; 52(4): 465-466.