Pacientă în vârstă de 71 de ani cunoscută cu ciroză hepatică toxic nutriţională decompensată vascular şi parenchimatos (varice esofagiene grad II, gastropatie portal-hipertensivă severă) şi istoric de hemoragie digestivă superioară din gastropatie portal hipertensivă (GPHT) în urmă cu 6 luni, se prezintă actual pentru astenie fizică marcată.

Clinic: astenie fizică marcată, fatigabilitate.

Biologic: anemie moderată (Hb=8.1 g/dl) hipocromă microcitară, trombocitopenie usoară, coagulopatie.

Endoscopia digestivă superioară evidenţiază varice esofagiene grad II fără semne de sângerare recentă, stomac cu aspect de GPHT formă severă (la nivelul corpului şi fornixului mucoasă intens edemaţiată, congestivă, cu aspect mozaicat, cu peteşii şi câteva sufuziuni hemoragice); în antru, mucoasă edemaţiată, congestivă cu multiple formaţiuni protruzive, semipediculate, unele cu eroziuni şi ulceraţie centrală, altele cu detritus hematic. Având în vedere riscul crescut de sângerare se decide temporizarea prelevării de biopsii şi iniţierea tratamentului conservator medicamentos al cirozei hepatice, hipertensiunii portale, protectoare gastrice şi inhibitori de pompă de protoni, cu reevaluare endoscopică ulterioară.

La reevaluare, pacienta prezenta persistenţa simptomatologiei, cu scăderea valorilor hemoglobinei până la 7 g/dl hipocromă microcitară iar EDS relevă formaţiunile descrise anterior. Se efectuează EBL (endoscopic band ligation) fără incidente şi se prelevează biospii. (Fig 1)

La evaluările ulterioare pacienta prezintă ameliorarea stării generale şi a simptomatologiei, cu normalizarea valorilor hemoglobinei, iar endoscopic se evidenţiază în continuare leziunile polipoide antrale, dar reduse numeric faţă de examinarea precendentă. Se efectuează din nou EBL cu recomandarea administrării tratamentului cirozei hepatice, hipertensiunii portale, protectoare gastrice şi inhibitori de pompă de protoni, precum şi supraveghere endoscopică periodică.

Polipi gastrici de etiologie portal-hipertensivă.

Polipii apăruţi consecutiv hipertensiunii portale sunt formaţiuni benigne ce protruzionează în lumenul tractului gastrointestinal (în special la nivel gastroduodenal), rar întalniţi în practica medicală având o prevalenţă de aproximativ 2-3 %  în rândul pacienţilor cu hipertensiune portală. Aceștia pot fi asimptomatici, fiind descoperiţi incidental în timpul procedurilor endoscopice efectuate pacienților cu ciroza hepatică avansată sau se pot prezenta cu simptomatologie de tip ocluziv sau hemoragie.

Etiopatogenia acestora nu este pe deplin cunoscută, se considera însă că un rol deosebit îl joacă congestia vasculară ce apare la acest nivel în rândul pacienţilor cirotici cu hipertensiune portală, aceasta stimulând angiogeneza şi proliferarea celulară. (1) (2)

La examenul anatomopatologic al polipilor rezecaţi de la pacienţii cu hipertensiune portală s-a observat hiperplazia epiteliului de acoperire, edem al laminei propria,  proliferarea şi ectazia capilarelor. În unele cazuri s-a observat prezența de eroziuni şi degenerarea epiteliului de suprafaţă al polipilor. (3)

Studiile efectuate arată că polipii determinaţi de hipertensiunea portală nu par să degenereze malign, în unele cazuri părând chiar să răspundă la tratamentul hipertensiunii portale. S-a observat că după polipectomie, aceştia tind să recidiveze, astfel că, atât supravegherea endoscopică cât şi polipectomia pot fi luate în considerare ca variante de tratament. (4)