Bărbat în vârstă de 35 ani, fumator și consumator cronic de alcool, recent diagnosticat cu pancreatită cronică, cu cel putin  2 episoade de pancreatită acută în antecedente, se prezintă pentru reevaluare clinico-biologică și imagistică, acuzând dureri intermitente în etajul abdominal superior.

Clinic: stare generală bună, pacient subponderal (IMC=17.6 kg/m²), echilibrat cardio-respirator, abdomen suplu, dureros spontan și la palpare.

Biologic: ușoară leucocitoză cu neutrofilie, Hb = 12.7g/dL, ușor deficit de fier (sideremie =  59 microg/dL), lipazemie 3.5 x valorile normale; CA19-9 în limite normale.

Ecografie abdominală – pancreas cu aspect neomogen, cu calcificări; la nivelul cozii se observă o formațiune neomogenă, imprecis conturată de cca 35 mm, cu o arie hipoecogenă central; posterior de aceasta, vena splenica apare obstruată fie prin compresiune extrinsecă, fie prin tromboza in situ.

Ecografia cu substanță de contrast (CEUS) – formațiunea decelată la nivelul cozii prezintă încărcare cu contrast în faza arterială și wash-out în faza venoasă. Se pune în discuție și posibilitatea unei tumori neuroendocrine.

EUS-FNA – evidențiază formațiunea caudală imprecis delimitată, intens neomogenă, fără semnal Doppler, din care se prelevează biopsii.

Examen citologic și microhistologic: fără criterii de malignitate certe pe piesa examinată.

CT abdominal cu substanță de contrast efectuat în evoluție arată același aspect de pancreas neomogen, cu calcificări, mărit pseudotumoral la nivelul corpului și cozii de pancreas, cu vizualizarea substanței de contrast la nivelul porțiunii distale a venei splenice, care apare mai gracilă și cu circulație colaterală prezentă la acest nivel.

Pancreatită cronică pseudotumorală. Stenoză de venă splenică.

Metodele imagistice convenționale (ecografia, CT abdominal cu s.c., RMN)  sunt utilizate pentru identificarea formațiunilor tumorale pancreatice, invaziei în structurile adiacente și determinărilor secundare, însă la pacienții cu pancreatită cronică examinarea este dificilă din cauza modificărilor morfologice ale pancreasului.

Tumorile neuroendocrine pancreatice sunt entități relativ mai rare, mai ales în asociere cu o pancreatita cronică. Caracteristica tumorilor neuroendocrine este vascularizația bogată, care duce la hipercaptarea substanței de contrast în faza arterială, la fel ca în cazul de față, spre deosebire de adenocarcinoamele pancreatice care sunt caracterizate prin delimitarea imprecisă a conturului și captarea redusă în toate fazele la examinarea cu contrast.

Ecoendoscopia cu puncție FNA are sensibilitate și specificitate superioare pentru stabilirea diagnosticului. La pacienții cu pancreatită cronică pot, însă, apărea dificultăți la distincția dintre inflamația pseudotumorală și malignitate. De asemenea, atipiile celulare din pancreatita cronică sunt uneori dificil de deosebit de cele întâlnite în adenocarcinomul pancreatic.

Ca o consecință a procesului inflamator cronic, pacientul a dezvoltat și stenoză de venă splenică, entitate ce apare la un procent de 10-40% din pacienții cu pancreatită cronică. Diagnosticul poate fi stabilit prin metode imagistice neinvazive (ecografie, CT, IRM, ecoendoscopie). În cazul de față, stenoza a fost dificil de diagnosticat ecografic (inclusiv prin examinare CEUS și Doppler), examenul CT și EUS stabilind diagnosticul final.

Particularitatea cazului este reprezentată de vârsta tânară a pacientului, recent diagnosticat cu pancreatită cronică, la care s-a descoperit o formațiune cu criterii de malignitate la examinarea cu contrast, sugestive pentru o neoplazie neuroendocrină. Ecoendoscopia a evidențiat o formațiune cu contur imprecis delimitat, cu semnal Doppler minim, aspecte mai degrabă sugestive pentru un adenocarcinom pancreatic. Puncția ghidată ecoendoscopic (EUS-FNA) a infirmat suspiciunea de malignitate, stabilindu-se în final diagnosticul de pancreatită cronică pseudotumorală cu stenoză de venă splenică, iar evoluția clinică ulterioară a fost favorabilă.