Bărbat în vârstă de 54 de ani se prezintă pentru colonoscopie în cadrul unui program de screening oportunistic.

În limite normale.

Endoscopia digestivă inferioară vizualizează la nivelul rectului mediu o leziune cu dezvoltare laterală cu caracter granular, tipul nodular (lateral spreading tumor, granular nodular-mixed type – LST-G-NM), cu dimensiuni de aproximativ 25/35 mm (Fig.1). Leziunea a fost clasificată ca fiind Paris Is+IIA, KUDO IIIL, NICE 2 (JNET 2A) (Fig. 2). S-a realizat rezecție endoscopică mucosală de tip ”piece-meal” (piece-meal endoscopic mucosal resection – pEMR), cu recuperarea ulterioară a fragmentelor pentru examen histopatologic. La final, vasele vizibile din tranșa de rezecție au fost electrocoagulate cu o pensă de tip Coagrasper (Fig 3,4).

Diagnosticul bazat pe examenul histopatologic pune în evidență un adenom tubulo-vilos cu grad redus și focal înalt de displazie.

Evaluarea în detaliu a morfologiei leziunii prin endoscopie HD cu cromoendoscopie este obligatorie înainte de rezecție deoarece permite aprecierea histologiei și aduce informații importante cu privire la riscul de invazie submucosală, leziunile LST de tip granular nodular fiind asociate cu un risc de invazie submucosală de aproximativ 10%.

Rezecția endoscopică mucosală reprezintă metoda de elecție pentru îndepărtarea leziunilor cu dezvoltare laterală de tip granular (LST-G). Metoda presupune injectarea submucosală a unei soluții ce conține ser fiziologic (sau o altă substanță de tip plasma-expander), albastru de metilen și uneori adrenalină. Scopul injectării constă în separarea mucoasei și a submucoasei de planul muscularei propria, evitând o rezecție profundă ce implică un risc de perforație. Utilizarea albastrului de metilen permite delimitarea planurilor de rezecție, acesta fiind absorbit preferențial în stratul submucos dar nu și în stratul muscular. Adrenalina se folosește pentru prevenirea sângerării imediate cu scopul menținerii unui câmp vizual curat; ea nu previne însă sângerările din vase de calibru mai mare și nici hemoragia postprocedurală tardivă.

Rezecția se poate efectua dintr-un singur fragment (”en bloc”), atunci când dimensiunile leziunii o permit (în general maxim 20 mm), sau din multiple fragmente, prin tehnica piece-meal. pEMR se caracterizează printr-un profil bun de siguranță însă este asociată cu risc de recidivă de aproximativ 14-16%. Deși mai puțin accesibilă, tehnica disecției endoscopice submucosale (endoscopic submucosal dissection – ESD) este superioară EMR în ceea ce privește rata rezecției complete și en-bloc, fiind asociată în același timp cu o rată inferioară de recidivă.

Rezecția endoscopică mucozală de tip piece-meal (pEMR) este metoda preferată pentru rezecția leziunilor de tip LST, în special în absența disponibilității ESD.