Pacientă în vârstă de 78 de ani, fără antecedente personale patologice semnificative, se prezintă pentru vărsături alimentare post-prandial tardiv și scădere ponderală marcată pe care nu o poate preciza cu exactitate, cu debut de aproximativ două luni.

Clinic – stare generală influențată, subponderală, abdomen normal conformat, fără sensibilitate spontan sau la palpare, ficat cu marginea inferioară la 3 cm sub rebordul costal, dură, neregulată.

Biologic – fără modificări semnificative.

Endoscopia digestivă superioară evidențiază resturi alimentare în cantitate mare la nivelul stomacului; antral, cu extensie către pilor se vizualizează mucoasă neregulată,friabilă, infiltrată tumoral, ce determină stenozăluminală semnificativă care se depășeste cu dificultate; leziunea descrisă se extinde și la nivelul bulbului duodenal. Se prelevează biopsii multiple (examen histopatologic: adenocarcinom gastric ulcerat, moderat diferențiat, invaziv). CT-ul abdominal cu contrast intravenos relevă multiple imagini cu aspect de determinări secundare hepatice. Se repetă endoscopia digestivă superioară și se montează transpiloric sub control vizual direct un stent enteral metalic expandabil neacoperit 60X22 mm. Post-procedural,se realizează o radiografie abdominală cu administrare de substanță de contrast hidrosolubilă per os ce pune în evidență patența stentului și trecerea contrastului în duodenul distal.

Neoplasm gastric antro-piloricinfiltrativ. Stenoză pilorică. Determinări secundare hepatice.

Protezarea enterală endoscopică este utilizată pentru restabilirea patenței luminale la pacienții cu obstrucții gastrice distale sau duodenale maligne inoperabile (radical sau cu scop paliativ), asociate cu prognostic nefavorabil și cu speranță de viață redusă. În general, sunt folosite stenturile metalice expandabile (SEMS – self-expandable metal stent) neacoperite întrucât la nivelul duodenului riscul de migrare este crescut. SEMSneacoperite se asociază însă cu risc mai mare de creștere tumorală intrastent sau la capetele acestuia comparativ cu cele acoperite. Alte complicații sunt reprezentate de hemoragie, perforație (aproximativ 1%) dar și de obstrucția biliară ce apare în special în cazul protezelor acoperite poziționate în dreptul regiunii papilare. În cazul de față, luând în considerare neoplazia avansată, speranța redusă de viață și statusul de performanță scăzut al pacientei ce nu permit o intervenție chirurgicală, se optează pentru montarea unui stent enteral.

Protezarea endoscopică a stenozelor pilorice maligne inoperabile (din cauza bolii avansate sau a statusului de performanță slab al pacienților) reprezintă o alternativăde succes la intervenția chirurgicală pentru asigurarea nutriției enterale.